Sofia, Drochia
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sofia | |
| — Sat — | |
 Drumul spre moara din sat. | |
  Sofia Sofia (Moldova) | |
| Coordonate: 47°56′42″N 27°51′47″E / 47.945°N 27.8630555556°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Drochia |
| Atestare | 1823 |
| Guvernare | |
| - Primar | Veaceslav Magaleas (PAS[1], 2023) |
| Suprafață | |
| - Total | 10 km² |
| Populație (2014)[2] | |
| - Total | 4.137 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5235 |
| Prefix telefonic | 252 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Sofia este un sat din raionul Drochia, Republica Moldova, situat la 8 km de centrul raional Drochia. Hramul localității se sărbătorește pe 28 august.
Așezare geografică
[modificare | modificare sursă]
Satul Sofia se află în partea de nord a țării, la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a lungul unei văi, ce este străbătută de un afluent al râului Cubolta, și care împarte satul în două părți. Având o lungime de 5 km și lățimea de 2 km, satul este al doilea ca mărime din raion. În centrul satului se găsește un lac ce acoperă o suprafață de 8 ha. Alte 7 lacuri fac parte din patrimoniul așezării.
Istorie și etimologie
[modificare | modificare sursă]Termenul provine din grecescul σοφία și se traduce prin „înțelepciune”, „abilitate”, „cunoaștere”. Denumit și „satul celor 2.000 de fântâni”, Sofia are bogate resurse de apă potabilă.
Denumirea „Sofia” a fost dată de către boierul Hasnaș, proprietarul domeniului, în cinstea unicei fiice care a murit de tânără răpusă de o boală. Așezarea a fost atestată sub un alt nume, Anfisofca, în anul 1823.
Localnicii care s-au stabilit în sat, lucrând pe lângă curtea boierească, au venit din 3 sate diferite, de unde provin numele mahalalelor: Strâmbeni, Bădiceni și Mândiceni. Cea de-a patra mahala era populată de ruși, de unde s-a tras denumirea Ruși.
În perioada dintre 11 noiembrie 1940 și până la 25 decembrie 1962, satul a făcut parte din raionul Bălți al RSSM.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[3]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni / Români | 4.763 | 98,75% |
| Ucraineni | 19 | 0,39% |
| Ruși | 17 | 0,35% |
| Țigani | 13 | 0,27% |
| Polonezi | 1 | 0,02% |
| Găgăuzi | 1 | 0,02% |
| Alții | 9 | 0,19% |
| Total | 4.823 | 100% |
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]
Componența Consiliului local Sofia (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[4] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 6 | |||||||
| Platforma Demnitate și Adevăr | 3 | |||||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 2 | |||||||
| Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei | 1 | |||||||
| Partidul Schimbării | 1 | |||||||
Educație
[modificare | modificare sursă]Începând cu anul școlar 2007-2008, școala medie din localitate a devenit Liceul Teoretic „Viorel Cantemir” cu profil uman. În clădirea cu capacitate maximă de 840 de locuri, în acel an școlar studiau 362 de elevi. Limbile străine studiate sunt engleza și rusa. La moment în incinta satului se află doar o instituție de învățământ IPL Gimnaziul "Viorel Cantemir".
Satul mai are încă o instituție de învățământ: o școală de muzică, cu ore de pian, vioară, țambal, fluier, flaut, trompetă, acordeon și chitară.
Biblioteca sătească cuprinde peste 5000 de volume de literatură în limbile română, rusă și engleză.
Sport
[modificare | modificare sursă]Categoriile de sport practicate sunt fotbalul, tenisul, șahul și Taekwondo WT(versiunea olimpică. Localitatea este reprezentată în cadrul campionatelor de două echipe de fotbal, a școlii și cea sătească, precum și de membrii clubului de tenis și a celui de șah.
Un teren de fotbal pe care se dispută meciurile se află situat în centrul localității. Alte două terenuri sunt amenajate pe teritoriul instituțiilor de învățământ.
Din anul 2020 s-a deschis secția de Taekwondo WT (versiunea olimpică) în colaborare cu Școala Sportivă Drochia și AO Clubul Sportiv de Taekwondo “Kwan”. Sportivii din Sofia sunt membrii ai lotului național.[5]
Religie
[modificare | modificare sursă]Pe plan religios, populația satului este creștină, preponderent de rit ortodox. Există o minoritate ce aparține cultului baptist.
Cultură
[modificare | modificare sursă]
Cele mai multe activități culturale se desfășoară în incinta Casei de Cultură a satului și în Sala de cursuri festive a liceului.
Printre obiceiurile de iarnă se numără „malanca”.
Arhitectură
[modificare | modificare sursă]Cele mai vechi clădiri datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și sunt încă funcționale:
- Clădirea bisericii ortodoxe - 1860
- Clădirile Muzeului și ale gimnaziului - 1880
- Depozitul agricol construit în 1939 de către ocupanții germani
Economie
[modificare | modificare sursă].JPG)
În domeniul producției se evidențiază:
- moara ce produce ulei și cea de făină;
- fermele de păsări, bovine, porcine și ovine;
- lacurile cu crescătorii de pești (crap și caras);
- asociația agricolă care se ocupă de cultivarea terenurilor;
- plantațiile de pomi (meri, nuci).
Activează prestatoi de servicii educaționale, medicale, de îngrijire, de aprovizionare cu produse alimentare și materiale de construcție.
Transport
[modificare | modificare sursă]Deplasarea localnicilor către orașele vecine și capitală le este asigurată de transportul rutier și cel feroviar.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Conacul familiei Hasnaș din localitate, monument ocrotit de stat.
-
-
-
-
-
-
-
Conacul ilustrat pe un timbru moldovenesc.
Personalități
[modificare | modificare sursă]Născuți în Sofia
[modificare | modificare sursă]- Nicolae Filip (1926–2009), savant, doctor habilitat în științe fizico-matematice, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei
- Nicanor Babără (n. 1940), doctor habilitat în filologie, profesor universitar în cadrul Universității de Stat din Moldova
- Lidia Istrati (1941–1997) scriitoare și parlamentară
- Iulian Filip (n. 1948), poet, dramaturg și folclorist și grafician, pictor si animator cultural
- Ion Tighineanu (n. 1955), doctor habilitat în științe fizico-matematice, președinte al Academiei de Științe A Moldovei (2018-2019)
- Valeriu Bujor (n. 1958), profesor universitar, criminolog
- Diamanta Paterău (n. 1984), cântăreață de romanțe
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Sofia”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Sofia”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Conectează-te sau înscrie-te pentru a vedea”. www.facebook.com. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Sofia la Wikimedia Commons